Urmatoarele randuri le-am scris pe un caiet distrus lasandu-mi mintea sa curga. Ideea este ca lipsa de comunicare submineaza enorm puterea omului deoarece numai in grupuri putem sa facem ceva maret (castele, nave spatiale...). Societatea este dezbinata de statut social si bogatie si chiar daca majoritatea le-ar taia gatul Guvernului intr-o clipita putini ar incerca deoarece suntem debinati prin calitati superflue precum etnie sau slujba desi fundamental suntem cu totii violati de Putere. "Vei rata fiecare lovitura pe care nu o executi" deci sa nu ma acuzati ca nu am incercat.

Adevarul este ca lumea ajunge de obicei exact acolo unde isi doreste. Votul majoritatii, domnia apartine maselor de oameni fara nume care au decis asupra unui scop comun si asupra modalitatii de a-l atinge.
Adevarul este ca tot raul si toata mizeria lumii a fost considerata tolerabila iar reactia omului strain cand vede un copil plangand este dominata de nepasare. Sufletul si spiritul lui Adam din fiecare este erodat continuu de propiul neam.
Adevarul este ca uneori poate ca vrei sa te sinucizi dar ti-e lene sau inca mai exista o unica persoana pe lumea asta care a investit atat de mult in tine fata de care ti-ar fi rusine. Si adevarul este ca nu toata lumea va fi miscata de o astfel de poveste de supravietuire.
Adevarul este ca in final tu esti rahatul societatii, un stadiu intermediar intre o perioada de dinaintea omului si o perioada cand omul nu o sa mai fie. Adevarul este ca Dumnezeu este la fel de consistent ca si Universul dar si Universul este la fel de consistent precum Dumnezeu.
Adevarul este ca tot ceea ce te afecteaza va fi trecand prin creierul tau, deci pana la urma lumea nu va fi existat decat in capul tau.
Dar adevarul este si ca exista lucruri pe care nu le vezi...

imparte hartii pentru un univers mai bun sau mai curat. Manifest cazut in ploaie acida ce decimeaza sfaristul erei astrologice a clipei, prezent. Amplific starea cu voltaj mental reliefand interesul timpului asupra omenirii. Impas teologici, principial, iudaic, modern, ascundeti cutitele ascutite ale stapanului tutor, si luativa caracteristica omeneasca principala compasiunea sentimentului de bine. implicatii politice principiare se usuca frunza in padure, ce trecere prin mass-media ca si cum ai rupe o bucata de tapet bine uscat, sec, asculta radacina e in pamantul fagaduintei tale anatomice, edenul bogumilic ce aplica profanarea capitalului sarcastico-sufletesc, va impune reguli si podoabe pe hartoage sfinte, aplica pe pielea de vaca plina de seva de E, asculta! alimentatia energo-spatiala se induce prin catalogarea principalelor cadrane, pi pe 2 formula internationala a celui mai puternic drog omenesc, setea de cunoastere ce fara iti da sevrajul secular al timpului regasit.
Manastire ascunsa in spatele rasaritului pictat pe roca sfanta a impreunarii alfa cu omega fiinta masculina cu feminitatea in comete pierdute pe conducta de scurgere a gandurilor blamate de societatea meschina ce nu admite comentarii pe constitutia votata de popor. Turla cea mai inalta de la cea mai mare manastire va simti impactul sfarsitului tipologic inchipuit al faptului de cunoastere de sine, reflecta in latina cuvantului basilica/basilisc, tot ce se poate transforma in lume e politica ce se invarte 360 grade dupa orice interes sfarmat in palma plina de excrement cu care se sterg la gura priveste lumina ce se stinge in capul tau ingerul tau a apus, s-a pe pensionat si sta pierdut la cozi de medicamente, nu mai poate sa te ajute sa faca praf barierea cu norocul, apa din mare e mai sarata din cauza oamenilor nesarati care exista pretutindeni in epifania mea controversata cu spartura in universul ce rasare in palma o data la o sumerie de ani, unitate de masura futuristica anului in curs, transmisiune incheiata raman in naveta sa mor pentru un ideal cum ca ar fi luna e rosie (cu stelute albe pe albastru), compilatia treifica

Si ma uit incet la Om
La Regele din Babilon
Asa privesc tacut
Anonim, sarman si mut

Stapanu-mi vinde puii
In Piata drept hrana gurii
Iar cifrele-ncontinuu-mi reamintesc
C-o duc grozav dar flamanzesc

Trecut-a timpul in rutina
Eu stand supus ca o ovina
Si vine Porcul intelept
Abordand un glas ca de profet:

"Ridicati arme bravi viteji,
O Revolutie ne paste!"
Si-asa l-am rasturnat pe Om
Etern sa-l doara-n moaste

Si bine-a fost atunci si-acolo
Si ne mandrea egalitatea
Si toti eram precum Apollo
Si buna era mancarea

Cu bucurie am muncit,
Stapani fiind pe soarta
Si-idei de geniu-au rasarit
Ba chiar veneau gramada

Si-n fine, bine-o fost ce-o fost
Dar a venit si Legea
Si mare este acel cost
Cand apare Conducerea

Ca Cetatean aveam o datorie
Sa-l tin pe vecin departe de prostie
Dar noi muncim, ne-obisnuim, increderea deja e data
Si foarte-usor, cu vorbe mari, aceasta e tradata

Porcul cu tristete proclamase
Ca iarna-i grea, se schimba ratiile
"Un sacrificiu in comun" ne-asigura
Dar el fiind intelectual gaseste troaca plina

Detaliile greu mi-amintesc
Munca mi-a ocupat mult anii
Dar cand stau jos si mai citesc
Aflu ca unii-s mai egali ca altii

Anonim, sarman si mut
Asa privesc tacut
La Regele din Babilon
Si ma uit incet la Porc